Ganduri adunate

Nici nu stiu cu ce sa incep sa spun prima oara…Iar las sa se adunmai multe ca apoi sa nu stiu cum sa le pun aici. Sunt deosebite toate clipele…toate…si le-am simtit a fi tot atat de deosebite ca sclipirea artificiilor. M-am gandit ca o sa urmeze o perioada in care ma voi lasa purtata…sa vedem ce va fi. Sper doar sa am rabdarea necesara cu toate lucrurile care nevoiesc rabdare. 🙂 M-am gandit sa fiu inconjurata numai de oameni care ma merita, si nu de cei care sunt rautaciosi, insa apoi m-am gandit ca nu am cum sa ma feresc de oameni, asa ca poate exact eu cu starea mea voi mai aduce un pic de bunatate unde lipseste,un pic de ingaduinta pentru ceilalti, insa stiu de pe acum ca nu va merge cu toti, fiindca pe unii nu-i poti schimba pur si simplu.

Si asa am ajuns de fapt la realul subiect care ma face pe mine sa scriu. Se merita sa iei in seama rautatea? Vorbesc de rautatea acelor oameni care nu se schimba,care au o invidie pe ceea ce e frumos… Si-mi dau seama ca nu se merita,insa cateodata e greu sa o induri. Dar ce stiu e ca „nu poti vedea bine decat cu inima„ si ei nu au inima sa vada…mai departe de ceea ce vede oricine… Si apoi…oamenii care sunt rautaciosi nu vor avea mai mult decat o legatura de nevoie cu mine,nu si de placerea de a avea o legatura… Asa ca, ceea ce e atat atat de frumos,totusi ,se merita! Si pana la urma nu ei ci eu!:) sunt cea care a avut prilejul de „a simti„ , si asta e foarte important:) ,iar pentru mine, totul s-a meritat si inca se merita sa trec ca o nepasatoare printre sagetile ce-mi sunt trimise, printre ele, pentru ca dragostea-mi da puterea de a le face sa nu ma tinteasca:)

In seara asta mi-am amintit ca odata, si apoi, de mai multe ori, am incercat sa-mi dau seama cat poate cuprinde inima mea… Si am vazut ca o gandire nu-si poate da seama… M-am lasat coplesita, pentru ca poate fi atat de imens, atat de intens si atat de frumos incat iti vin lacrimi din acelea care parca si ele te intreaba: „e posibil?„

Si cred ca spuneam intr-un post anterior ca pot fi teribil de bataioasa, taios de frapanta in miscari , daca imi „lovesti„ in cine ma doare pe mine sa o faci. Daca iubesc apar. E o afirmatie cat se poate de certa despre mine. Si nu stiu daca ma voi schimba vreodata in asta. Iti permit sa-mi ataci propria persoana, insa daca ai atacat ce cuibaresc in inima mea ma comport ca o leoaica ranita. Poate suna putin amuzant,insa daca se intampla e periculos de adevarat.:) Da.

O noapte cat mai placuta!

Image

A, si e de-a dreptul inutil sa te legi si sa incerci sa intervii in legaturile dintre persoane, e inutil, mai bine cauti sa iti construiesti si tu propriile emotii ,amintiri…decat sa te amesteci in ale celorlalti…pentru ca ele, oricum nu se vor destrama, oricat de mult ai incerca! Daca fiecare om si-ar vedea de tihna lui, ce bine-ar fi! V-ati gandit vreodata la asta?

t.i.p.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s