Picaturi de ploaie :)

  Stii ,acele picaturi de apa ce racoresc pamantul dupa o intreaga zi de soare , cand tot pamantul parca e obosit? Asa sunt pentru mine rugaciunile tale,ca niste picaturi de ploaie ce racoresc pamantul… Nu stiu cati oameni dintre cei care citesc acum au avut senzatia asta dar e o adevarata vindecare sa simti cum ti se iau toate grijile de pe inima si se lasa o liniste profunda…simti cum ti se vindeca ceva din tine…e ca o ploaie pentru suflet si simti picaturile ce au spalat ceva…e o liniste interioara ce te copleste… Asa de tare m-a coplesit incat abia acum,dupa o zi am reusit sa dau un titlu acestui post si sa-l urmez… Ieri, cuvintele nu erau necesare… Savuram doar tacerea… Dar ceea ce e mai important si ceea ce face ca acest post sa existe e faptul ca vreau sa multumesc pentru binecuvantare. Pentru binecuvantarea de a avea o astfel de persoana ce aduce minuni cu rugaciuni,iubire si ganduri. Sti bine ca la tine ma refer. 🙂 Intotdeauna am simtit cand te-ai rugat pentru mine! Parca rugaciunile tale ajung direct in inima mea si ajuta lucrurile sa se schimbe… Acum,sa te gandesti la picaturile de ploaie…             

 

                                    Image

Zilele astea…

     Azi aproape nimic nu m-a facut sa zambesc…Imi aduc aminte ca au fost doua zambete dimineata…doi trecatori m-au ajutat…dar totusi n-a fost nimic care sa ma faca sa fiu iar eu cea entuziasmata de tot. Se pare ca zilele astea sunt cam capricioase pentru mine. Le-am prevazut a fi asa. E momentul cand se pune asa o liniste pentru mine si ma intreb usor : „ eu ce-am sa fac?„ Si-mi spun ca altii au altele mai grele,dar daca ma rezum doar la mine…ma intreb iar : „oare eu ce-am sa fac?„

                                         Image

Doamne…

      Doamne, azi am vazut ca eu nu sunt vrednica sa-ti cer ceva…Doamne…n-am cum sa-ti cer ceva…trebuie doar sa-ti multumesc.Si sa tac in vointa ta. Atat Doamne… Doamne…cand vad ce poveri altii au…ceva ma pune pe ganduri…ganduri ce ma fac sa-mi dau seama ca noi,oamenii trebuie doar sa multumim,sa veghem asupra a ceea ce trebuie sa indeplinim si sa ne pastram tacearea inteleapta cu ochii plecati…Macar atat sa facem…

      Doamne…nu pot sa-ti cer nimic…

 

Image

Cu timpul care trece…

Imi dau seama cu timpul care trece de foarte multe lucruri. Unele,ma fac sa zambesc. Ma face sa zambesc faptul ca trecand atat timp de cand nu am mai postat nimic am realizat ca imi e dor sa scriu… Am realizat ca perioada in care nu puteam sa postez a fost perioada in care as fi scris mai mult ca niciodata. E ca si cum descoperi ceva din sinea ta ce aveai dintotdeauna. E un sentiment frumos. Si mi-am dat seama ca acest blog,daca-l pot numi asa, a devenit o mica parte necesara din mine.

Cu timpul care trece parca iti raspunzi singur unor lucruri pe care nu le-ai inteles atunci cand au avut locul… Ma gandesc ca peste un manunchi mic de zile voi simti iar un val de emotii pentru viata mea… 🙂 Am sentimentul ca sunt privilegiata din unele puncte de vedere…si sentimentul asta il am rar. Simt asta pentru ca au fost unele zile recente care m-au facut sa vad ceva in mine. Si mi-am dat seama cat de mult timpul te schimba… Atat,atat de mult. Atat de multe notite iti dicteaza timpul incat nici nu iti dai seama cand le-ai scris. Pur si simplu te trezesti realizand inca ceva. Inca ceva ce te face sa devii altfel, inca ceva ce te face sa gandesti mai clar, sau inca ceva ce te ajuta sa treci prin sita ceea ce simti asa incat singur sa te faci sa-ti fie mai bine.

Iar acum eu,astept sa vad ce mai face timpul care trece…asa,din aproape in aproape.