Ieri si Azi …

Sunt unele zile care iti aduc lumina in suflet…si te fac sa o daruiesti mai departe,neconditionat. Sunt unele momente care te fac sa speri…atat, atat de tare incat toata lumea iti pare ca e cuprinsa in bratele tale. Sunt unele zile care te fac sa te simti speciala si bucuroasa pentru ceea ce esti. Sunt unele zambete care iti spun ca nu ai cum sa rezisti fara sa nu daruiesti si tu unul…macar asa, in adancul adancului tau. Sunt unii oameni care iti dau sentimentul ca ii cunosti dintotdeauna si care parca impart aceleasi idei cu tine…e asa de frumos gandul ca mai sunt oameni demni…deschisi si care pur si simplu primesc cu delicatete ceea ce ai tu de oferit…

Azi, in discutia mea cu o persoana, printre multe altelte mi-a fost spus si ceva care m-a facut sa stau in loc pentru o clipa. Ceea ce mi-a spus a fost asa : „ Daca nu visezi ai suferi prea mult…„ Inca si acum incerc sa cantaresc in mintea mea aceste cuvinte…insemnatatea lor…dar nu-mi dau seama daca reusesc pana la capat…pana in strafundul sensului…pentru ca nu ma imaginez ce-as fi eu fara vise, fara ce nutresc de la viata, fara ceea ce ma face sa continui…

Asa ca, daca cumva simti un gol in tine… daca simti ca nu poti darui, daca simti ca esti tu dar fara tine cel adevarat…viseaza!  Priveste in jur si ia ceea ce vezi frumos…pune in inima ta ceea ce te face sa zambesti. Stiu ca poate suna a cliseu, chiar si eu am unele momente cand sunt atat de radicala incat nu vad decat ce e real si in prezent…ceea ce cu adevarat vreau sa spun este ca daca toti am inlocui pustiul prafuit din noi cu comori am fi…diferiti…am iubi mai mult, am fi mai plini de bunatate… Poate ca tu, cel care citesti te vei gandi „prea mult optimism pentru toate relele cate sunt in viata mea„ si-atunci daca as fi langa tine ti-as spune ca nici viata mea si ceea ce traiesc eu nu e lipsita de rautate, de dezamagire, de minciuna, si nu sunt putine zilele cand raman in tristete pentru ceea ce se intampla in jurul meu, dar nu las nimic sa-mi strice ceea ce eu am construit in inima mea si in gandul meu…. Aici nu dau sfaturi, dar vreau sa stiu ca inca oamenii poarta cu ei lumina din suflet, orice ar fi… de esti trist, abatut sau ti-ai pierdut toate planurile… Si mai stiu ca, daca intamplarea din viata ta te face sa plangi, atunci plangi, nu e nimic in neregula, nu e un principiu ca mereu trebuie sa fi optimist si sa treci peste toate. E vorba de timp…care…intr-un final…tot el iti va spune sa zambesti!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s