Ieri si Azi …

Sunt unele zile care iti aduc lumina in suflet…si te fac sa o daruiesti mai departe,neconditionat. Sunt unele momente care te fac sa speri…atat, atat de tare incat toata lumea iti pare ca e cuprinsa in bratele tale. Sunt unele zile care te fac sa te simti speciala si bucuroasa pentru ceea ce esti. Sunt unele zambete care iti spun ca nu ai cum sa rezisti fara sa nu daruiesti si tu unul…macar asa, in adancul adancului tau. Sunt unii oameni care iti dau sentimentul ca ii cunosti dintotdeauna si care parca impart aceleasi idei cu tine…e asa de frumos gandul ca mai sunt oameni demni…deschisi si care pur si simplu primesc cu delicatete ceea ce ai tu de oferit…

Azi, in discutia mea cu o persoana, printre multe altelte mi-a fost spus si ceva care m-a facut sa stau in loc pentru o clipa. Ceea ce mi-a spus a fost asa : „ Daca nu visezi ai suferi prea mult…„ Inca si acum incerc sa cantaresc in mintea mea aceste cuvinte…insemnatatea lor…dar nu-mi dau seama daca reusesc pana la capat…pana in strafundul sensului…pentru ca nu ma imaginez ce-as fi eu fara vise, fara ce nutresc de la viata, fara ceea ce ma face sa continui…

Asa ca, daca cumva simti un gol in tine… daca simti ca nu poti darui, daca simti ca esti tu dar fara tine cel adevarat…viseaza!  Priveste in jur si ia ceea ce vezi frumos…pune in inima ta ceea ce te face sa zambesti. Stiu ca poate suna a cliseu, chiar si eu am unele momente cand sunt atat de radicala incat nu vad decat ce e real si in prezent…ceea ce cu adevarat vreau sa spun este ca daca toti am inlocui pustiul prafuit din noi cu comori am fi…diferiti…am iubi mai mult, am fi mai plini de bunatate… Poate ca tu, cel care citesti te vei gandi „prea mult optimism pentru toate relele cate sunt in viata mea„ si-atunci daca as fi langa tine ti-as spune ca nici viata mea si ceea ce traiesc eu nu e lipsita de rautate, de dezamagire, de minciuna, si nu sunt putine zilele cand raman in tristete pentru ceea ce se intampla in jurul meu, dar nu las nimic sa-mi strice ceea ce eu am construit in inima mea si in gandul meu…. Aici nu dau sfaturi, dar vreau sa stiu ca inca oamenii poarta cu ei lumina din suflet, orice ar fi… de esti trist, abatut sau ti-ai pierdut toate planurile… Si mai stiu ca, daca intamplarea din viata ta te face sa plangi, atunci plangi, nu e nimic in neregula, nu e un principiu ca mereu trebuie sa fi optimist si sa treci peste toate. E vorba de timp…care…intr-un final…tot el iti va spune sa zambesti!

Putere, iubire, curaj…

Este nevoie de putere ca sa fii ferm.

Este nevoie de curaj ca sa fii delicat.

Este nevoie de putere ca sa cuceresti.

Este nevoie de curaj ca sa te predai.

Este nevoie de putere ca sa fii sigur.

Este nevoie de curaj ca sa ai indoieli.

Este nevoie de putere ca sa fii independent.

Este nevoie de curaj ca sa te sprijini pe ceilalti.

Este nevoie de putere ca sa fii ca ceilalti.

Este nevoie de curaj ca sa fii tu insuti.

Este nevoie de putere ca sa-ti ascunzi suferinta.

Este nevoie de curaj ca sa-ti arati durerea si sa te lupti cu ea.

Este nevoie de putere ca sa induri abuzurile.

Este nevoie de curaj ca sa le opresti.

Este nevoie de putere ca sa iubesti.

Este nevoie de curaj ca sa te lasi iubit.

Este nevoie de putere ca sa supravietuiesti.

Este nevoie de curaj ca sa traiesti…

                                                                   preluata…

Intrebarea e : alegi curajul sau puterea? Pentru ca eu cred ca nu noi suntem cei care alegem. Ci viata e cea care ne trece prin toate etapele. Intai gasesti puterea…apoi te hotarasti sa infrunti si trezesti curajul din tine…


Carti…

         Daca maine vei pleca la un drum lung, daca ai o zi mai rea decat celelalte si ai nevoie sa traiesti altceva, daca savurezi o cafea si crezi ca mai ai nevoie de inca ceva, daca esti la scoala si ai o ora libera, daca esti mama si copii dorm, daca e noapte si nu poti dormi, sau pur si simplu vrei sa faci ceva bun pentru tine cu timpul tau liber : cauta o carte buna si citeste!                                         Fugi repede in biblioteca si alege o carte! Indrazneste sa faci asta chiar daca ti se pare demodat sau obositor,chiar daca nu ai citit nicicand o carte, doar pentru ca nu ai avut rabdarea pentru acele sute de pagini care fara sa sti tu ele te-ar ajuta in multe moduri. Pentru ca daca ar fi sa ma intrebi pe mine ti-as spune ca a citi inseamna a te construi ca persoana. Citeste orice te pasioneaza pe tine, fizica, psihologia, biologia, orice domeniu te atrage, sau pur si simplu romanele… Acelea care te fac sa uiti ce e in jurul tau si te captiveaza cu totul…Cartile schimba persoana. De la adolescentul frustrat la unul care se descopera, de la mama disperata de alegerile copiilor la mama care le intelege temerile si dorintele, de la omul limitat la omul liber in gandire…si lista poate continua.                                                                                                              

        Asa ca, daca pana acum nu ai indraznit, alege ceva din cartile care m-au schimbat pe mine. Si, crede-ma, n-am fost dintotdeauna genul care citeste, inca ba din contra.  

               Martorul, de Josh McDowel. E  o carte politista care m-a convins ca merita sa citesc. Imi place foarte mult personajul principal si scena in care el pleaca ranit de la ea,Rania.    

             Rascumparata prin iubire, de Francine Rivers. Daca vrei sa vezi cate poate indura o femeie, daca vrei sa sti si altceva decat pana acum despre iubire si daca vrei sa sti ce inseamna vindecarea.                    

              Taramuri ascunse, de Lynn Austin. E perfecta pentru o iarna in care sa te ascunzi sub patura si sa citesti despre secretele unor oameni puternici.                                                                                        

Seria Amurg, de Stephenie Meyer. Imi place foarte mult felul ei de a scrie si usurinta cu care te face sa cazi in poveste. Inima mea a batut de multe ori mai tare decat de obicei cand am citit aceste carti.                                                                                  

 Stalpul de foc, de Lynn Austin. Cu siguranta vei indragi macar un personaj din acest roman. Daca vrei sa sti care este preferatul meu, citeste-o.

Viu sau mort, de Peter James. E un roman politist care te va tine cu sufletul la gura. Stiu ca ai mai auzit asta, dar de data asta chiar trebuie sa crezi.                                                                                      

 Dama cu camelii, de Alexandre Dumas fiul. Daca vrei sa fi induiosat de ceva atunci e potrivita.                                                

          Fiicele Evei, de Lynn Austin. Fiecare fiinta are povestea ei…                                                                                                    

          Supermenajera, de Sophie Kinsella. O situatie neasteptata si o portie de ras.                      

           P.S. Te iubesc, Cecelia Ahern. E vorba despre pierdere si despre a merge mai departe. Te face sa o inchizi putin si sa te gandesti.

                                                                                                                               Nimic nu e usor, de Lee Child. Daca iti plac romanele politiste astept sa stiu daca iti place personajul Jack Reacher.

           Suflete pereche, de Cecelia Ahern. Te face sa realizez ca si alti oameni au aceleasi probleme pe care le ai tu. E genul de carte care nu schimba realitatea. Si, cel mai important e despre prietenia dintr un baiat si-o fata. Vei rade, vei ofta…

           Invaluiti in ploaie, de Charles Martin. Adevarata rabdare, sacrificiul indelung, puterea rugaciunii si omul induplecat si intelept. Un altfel de tata si-o adevarata lectie de viata.

 

 

Si ploaia e frumoasa uneori…

Iubesc ploaia ce se asterne peste continente atunci cand am mai mare nevoie de liniste. Iubesc felul cum isi trimite sunetul in inima mea. Iubesc sunetul picaturilor ce se sparg de asfaltul rece. E ca un susur al meu ce plange varsand toate,toate durerile. Atunci cand traiesti o seara de ploaie simti ca nimic pe lumea asta nu ti se mai poate intampla…de parca toate pentru o clipa ar sta in loc. Simti ca se spala toate relele si ca iese la lumina binele ce-l asteptai de mult,mult timp.

           Iubesc sa privesc fara cuvinte,simtind doar linistea dinlauntrul meu care ma odihneste neincetat…Iubesc plimbarea dupa ce toate picaturile s-au scurs si mirosul de praf stins.

Iubesc pasii ce ma-ndreapta spre tine. Iubesc mirosul scrisorii de dor si cat de mult iubesc mana mea stransa-n palma ta…Iubesc banca care a fost martorul eternitatii noastre. Iubesc leaganul care ne-a gasit asa cum eram,cu fericire sau nevoi. Iubesc toate emotiile versurilor pe care mi le-ai trimis acum trei ani.                                                                                                                                                                                                                                                    Iubesc riscul de a-ti da sentimentul cel mai profund care poate exista in mine. Iubesc chiar si durerea ce-ai lasat-o tu in urma ta. Iubesc curajul meu nebun de a te salva din locul cel mai periculos pentru mine.                                                                                                                                                                                                                    Iubesc serile in care ne-ncalzeam la veioza de pe dulap doar ca sa mai stam putin impreuna. Iubesc toate greselile tale prin viata. Iubesc lucirea ochilor tai privindu-ma si ma iubesc pe mine insumi,cea din ochii tai. Iubesc toate lacrimile sterse de tine.                                                                                                                  

                             Iubesc rasetele noastre din ploaie in ziua in care am pierdut trenul. Iubesc peripetiile tuturor anotimpurilor…                                                                                                                                   

 Iubesc felul cum mi-a zambit ieri un strain…si ce mult iubesc sunetul chitarii identic cu sunetul inimii mele… Iubesc cum primavara aduce totul la viata. Iubesc locul meu de refugiu. Iubesc mult razele de soare. Iubesc toamna calda ce-mi aduce mereu amintirile-napoi…                                                                                                                                                                                                                           Iubesc glasul tau vorbindu-mi. Iubesc campul de floarea-soarelui. Iubesc cantecul marii si-al raurilor si in acelasi timp iubesc stelele care cad…asa,de parca ar sti ele ca acum e momentul. Iubesc mirosul diminetii cu roua. Iubesc biletul de pe frigider lasat de tine azi si iubesc chiar si dorul ce m-apasa uneori prea tare. Iubesc sa avem acelasi gand si iubesc soaptele tale. Iubesc detaliile. Iubesc viitorul in care ma vad pasind. Iubesc tot ce pastrez in suflet. Iubesc magnoliile. Iubesc toate pachetele de servetele ce le-am udat impreuna cu lacrimi. Iubesc delicatetea unei flori si ma iubesc pe mine privind cerul senin. Iubesc cautarea catre altadata. Iubesc capitole si fragmente din romane. Iubesc pianul si revenirile. Iubesc sa adorm pe canapeaua ta. Iubesc sa stiu ca am ceva al tau mereu cu mine. Iubesc sa te surprind de ziua ta mereu in alt fel. Iubesc cat de bine ma simt in bluza ta. Iubesc sa impart cu tine ciocolata.                                                                                                                                                                                  

 Iubesc felul cum infrunti tu lumea… Iubesc o gramada de momente…Iubesc ploaia ce se asterne peste continente…