Despre prietenie si modul ei de a se arata

              Azi m-am gandit toata ziua cum sa pun sa sune in pagina la fel de placut si de delicat si de plin de hotarare cum mi s-a aratat mie acest moment… Cred ca si voi vedeti momentele voastre asa ca pe niste fotografii… fie bune fie rele momente. Si cred ca si pe voi va surprind momentele asa…le simtiti ca un dar aparut dintr-o data dar intr-un mod gentil…asa ca sa sti ca va ramane. Ca va ramane imprimat -pe inima ta.

Si azi, m-a surprins. Da,a fost un sentiment care a venit asa de bland si de puternic ca a ajuns exact unde trebuie. A trecut asa tinta pe langa toti oamenii si a ajuns exact la mine,in celalalt capat al incaperii.  Posibil ca si voi analizati reactiile oamenilor. Cred ca eu o fac mai mult decat imi dau seama. Azi iar am analizat. Asa pe rand, expresiile lor tacute din acea sedinta. Pentru ca intotdeauna sunt ganduri care nu se spun. Si cateodata e mai bine. Insa mai sunt si lucruri care se prezinta in alt mod,in modul light,dar de fapt avem altfel de gusturi care nu prind public. Si de aici vin tot felul de reactii,majoritatea tacute. Insa sunt altii care iau glasul pentru tine in fata unor chipuri si rostesc cu curaj ceea ce tu nu ai vrut sa spui. Si te privesc in ochi si stiti ca prietenia e acea funie care te trage intotdeauna in locul in care tu trebuie sa fi. E deosebit in viata sa ai persoane cu care sa vorbesti din priviri si e deosebit sa vezi ochi sclipind si sa sti ce vor sa spuna. Asta e prietenia. Prietenia ia cuvantul pentru tine si te apara. Prietenia simte cand te doare si se reflecta durerea ta in ochii celui care simte ca iti este prieten. Prietenul te cauta si te gaseste. Intotdeauna.

 

Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi alinare a sufletului. – Baltasar Gracian
Prietenia este un blând angajament al inimii. – Motesquieu
Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate. – Kahlil Gibran
Image
Anunțuri

Mai tii minte vantule, cate povesti am spus impreuna?

„Mai tii minte vantule, cate povesti am spus impreuna? Tu le furai de prin nori, salcii pletoase, flori salbatice, din priviri, de pe buze straine, de peste tot. Apoi mi le spuneai soptit la ureche si eu radeam de cate ori le uitai sfarsitul. Azi ce povesti mi-ai mai adus? Sau vrei sa le rasfoim pe cele vechi? Uite, pune o frunza in loc de semn de carte chiar la pagina de azi si spune-mi ceva nou.
Stii cate buze au zambit azi? Sau cate au sarutat? Cate frunti incinse de ganduri ai racorit si cati ochi inecati in lacrimi ai uscat?
Cred ca ai ostenit de atata soare. Aseaza-te putin langa mine si mangaie-mi tamplele cu putina liniste. Cum? Mi-a trimis cineva un sarut? Da-mi-l repede, sa nu il ratacesti. Uite, sa duci doua la schimb, mergi chiar acum, poate le asteapta. Te odihnesti tu mai tarziu…„     Naivul.

Imagine